|
COMUNICAT DE PRESĂ
(03 martie 2010) REF: Alocuţiunea preşedintelui Romāniei, Traian Băsescu, la īntālnirea cu corpul profesoral şi studenţii Academiei de Administraţie Publică din Republica Kazahstan Īn cadrul vizitei de stat īn Republica Kazahstan, Preşedintele Romāniei, Traian Băsescu, s-a īntālnit cu corpul profesoral şi studenţii Academiei de Administraţie Publică.
Vă prezentăm textul alocuţiunii pe care şeful statului romān a susţinut-o cu această ocazie:
Am pregătit pentru această īntālnire un mic discurs, dar cred că mai important ar fi să vă ocup cele zece minute cāt mi-am propus să vă vorbesc adresāndu-mă dumneavoastră direct, īncercānd să vă īmpărtăşesc ceva din experienţa mea īn administraţie şi vorbindu-vă īn acelaşi timp despre experienţa Romāniei.
După cum ştiţi, Romānia a părăsit totalitarismul acum 20 de ani. Astăzi suntem un stat membru al Uniunii Europene, un stat membru al NATO. Drumul de la comunism la o societate liberă a fost greu şi īncă mai avem o distanţă bună de parcurs pentru a recupera diferenţele de dezvoltare dintre Romānia şi statele europene care nu au cunoscut niciodată comunismul. Cel mai mare efort īn procesul de transformare a fost cel legat de administraţie. Īn lipsa unei administraţii eficiente, o ţară progresează foarte greu. Romānia a fost īn situaţia ca īn paralel să īşi modernizeze economia şi, īn acelaşi timp, să īşi modernizeze administraţia.
Vă pot spune din proprie experienţă că administraţia centrală a fost o frānă īn evoluţia economică şi cel mai adesea procesul de a pune piedici evoluţiilor economice s-a manifestat pe două paliere: pe de-o parte birocraţia excesivă, iar pe de altă parte corupţia.
Sunt elemente care adesea frānează progresul unei societăţi. De aceea astăzi, deşi stat membru al Uniunii Europene şi stat membru NATO, Romānia are ca prioritate modernizarea statului. Un stat modern īnseamnă un stat cu instituţii capabile să răspundă rapid nevoilor cetăţenilor şi nevoilor companiilor. Un stat modern īnseamnă un stat care nu consumă īn exces resursele bugetului de stat pentru propria lui īntreţinere şi funcţionare. Un stat modern īnseamnă un stat īn care funcţionarul public, de la Preşedinte pānă la cel mai neimportant funcţionar al statului, īnţeleg că ei sunt la dispoziţia societăţii, la dispoziţia cetăţeniilor, la dispoziţia companiilor, şi nu invers.
Acesta este punctul īn care se află reforma statului din Romānia īn acest moment. Cei 20 de ani nu au fost suficienţi pentru ca aparatul de stat, oamenii care īl compun, să devină cu adevărat servitori ai cetăţeanului şi ai companiilor. Aici este şi o problemă de mentalitate. Este uşor să acţionezi ca funcţionar public, ca instituţie publică, īn direcţia creării sentimentului de dependenţă al cetăţenilor faţă de instituţie. Este īnsă destul de dificil procesul de educare al funcţionarului public pānă la nivelul la care să īnţeleagă că el este la dispoziţia nevoilor cetăţenilor şi companiilor. Acele societăţi, acele ţări care nu īnţeleg necesitatea răsturnării raporturilor dintre stat şi cetăţean sunt ţări, sunt societăţi condamnate la a nu se dezvolta suficient de repede. Din acest punct de vedere v-aş mai spune un lucru din experienţa pe care Romānia a trăit-o īn aceşti 20 de ani procesul de modernizare al aparatului de stat nu īnseamnă numai funcţionar la dispoziţia cetăţeanului, instituţii la dispoziţia companiilor. El īnseamnă şi un puternic proces de delegare a competenţelor de la nivel central către nivelul local. Este foarte greu să satisfaci solicitările, nevoile comunităţilor īntr-un stat centralizat. Romānia a īnceput acum 10 ani un proces de descentralizare a deciziilor, o descentralizare īnsoţită de transferul de resurse financiare către administraţiile locale, dar acest proces nu este īncă finalizat şi nu el va putea fi considerat finalizat pānă cānd cele mai importante servicii destinate populaţiei nu vor fi controlate de administraţiile locale.
Īn această perioadă pregătim transferul către administraţiile locale a spitalelor, a şcolilor, a structurilor de poliţie care vizează ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului. Sigur, suntem la un stadiu pe care nici nu īl visam acum 20 de ani. Administraţiile locale au propriile lor taxe pe care le īnacează, parte a veniturilor bugetului de stat rămān acolo unde ele se produc, adică la nivelul administraţiilor locale, dezvoltarea oraşelor ţine de decizia administraţiilor locale, asistenţa socială īn cea mai mare parte ţine de administraţiile locale, aprobările de investiţii pe teritoriul comunităţilor ţin de voinţa şi de decizia administraţiilor locale. Dar īncă nu am descentralizat sistemul de educaţie, sistemul de sănătate şi ordinea publică. Sunt elemente ale programului de reformă a statului pe care ni le propunem.
Aş spune īn īncheierea intervenţiei mele că reforma statului, un stat reformat, īnseamnă un stat īn care comunităţile locale sunt implicate īn decizie. Un stat reformat īnseamnă un stat cu un sistem de sănătate care serveşte comunitatea īn baza deciziilor luate pe plan local, un sistem de educaţie īn care şcoala este administrată pe plan local. Un stat modern īnseamnă un stat īn care īntregul aparat al statului este la dispoziţia cetăţeanului şi lucrează pentru cetăţean şi nu pentru el. Un stat modern īnseamnă un stat care are o poliţie la dispoziţia comunităţilor locale. Un stat modern şi reformat īnseamnă un stat īn care Parlamentul lucrează eficient şi cu un număr de membri care să reflecte nevoile reale ale populaţiei şi nu exagerat dezvoltat ca număr de parlamentari. Aş mai spune că un stat modern īnseamnă şi un Guvern, un Preşedinte, care au ca prioritate, īn primul rānd, binele cetăţenilor.
Vă mulţumesc pentru onoarea pe care mi-aţi făcut-o de a mă asculta la cea mai īnaltă şcoală a Administraţiei Kazahstanului şi vă asigur că nu voi uita această īntālnire. Am dorit să am o intervenţie mai scurtă pentru a da posibilitatea unui dialog. Vă mulţumesc mult!
Departamentul de Comunicare Publică
03 Martie 2010 Înapoi
|
