|
Interviul
acordat de preşedintele României, Traian Băsescu,
ziaristului Emil Hurezeanu (Realitatea TV)
(Bruxelles, 31 ianuarie 2007) Emil Hurezeanu: Ne întâlnim cu preşedintele României, domnul Traian Băsescu, sub culorile reconcilierii ale studioului Realitatea TV aici, la Bruxelles, în capitala UE. Bine aţi venit domnule Băsescu!
Traian Băsescu: Bine v-am găsit domnule Hurezeanu, Dar vreau să înţeleg cu cine mă reconciliez eu. Eu dau un interviu ziaristului Hurezeanu.
Emil Hurezeanu: Da. Amândoi însă folosim un mijloc, care este televiziunea, în cazul nostru privată care se numeşte Realitatea TV şi cred că şi destinatarii dumneavoastră, ca şi ai oamenilor din televiziune sunt concetăţenii noştri.
Traian Băsescu: Nu, vreau să ne înţelegem foarte bine. Eu discut cu ziaristul Emil Hurezeanu. Din respect pentru dumneavoastră, pentru că ieri, când v-am promis, nu ştiam dacă este pentru România Liberă sau pentru...
Emil Hurezeanu: Vă mulţumesc, în orice caz, vă mulţumesc foarte mult şi vrem să răspundem cât mai repede nerăbdării celor care ne privesc, cred. Sunteţi pentru prima oară, domnule preşedinte, aici, la Bruxelles, în vizită ca membru cu drepturi depline al familiei europene. Până acum nu eram ruda săracă, eram în orice caz vărul care aspira la reuniunile de duminică. Care este diferenţa, dacă aţi simţit diferenţa, între ultima dumneavoastră vizită aici în calitate de viitor membru şi cea de acum?
Traian Băsescu: Categoric se simte. Una este abordarea demnitarilor europeni în raport cu un membru al UE, cu şeful unui stat membru şi alta când aspiri la această demnitate. Dar, dacă vreţi, cel mai important lucru mi s-a părut că am avut ocazia să prezint europenilor punctul de vedere al României cu privire la modul cum îşi va exercita această calitate de membru în interiorul UE. Categoric este diferenţă de tratament. Nu pentru mine, că un şef de stat este tratat ca un şef de stat, pentru România.
Emil Hurezeanu: V-aţi aşteptat, probabil, din partea ziariştilor români de aici, chiar mai mult decât din partea gazdelor dumneavoastră europene la suprapunerea agendelor. S-a vorbit şi se vorbeşte în continuare despre începutul unei crize fără orizont în România în politica internă. Dumneavoastră aţi ţinut să precizaţi la sfârşitul întâlnirii cu preşedintele Comisiei Europene, cu Barroso, ieri, că interlocutorii dumneavaostră nu au făcut confuzia între o dispută politică internă şi o criză. Vreţi să faceţi mai multe precizări.
Traian Băsescu: Deci după părerea mea o criză este atunci când instituţiile democratice ale statului nu pot funcţiona. Parlamentul, guvernul este căzut şi nu se poate face o majoritate, nu se poate stabili un guvern care să aibă un suport pentru desemnare. Aici suntem în faţa unei dispute politice care a antrenat oameni de afaceri şi politicieni la un loc, mari trusturi media susţinute de oameni de afaceri, politicieni care sunt marionete ori ale unor grupuri de oameni de afaceri, ori ale unor politicieni care îi manevrează - cazul domnului Geoană, cu Iliescu.
Emil Hurezeanu: Cu tot respectul, aş spune că şi dumneavoastră sunteţi implicat în această dispută, sunteţi unul din actorii ei titulari.
Traian Băsescu: Sunt un obiect al disputei, dar, deocamdată nu am discutat cu nimeni. Însă, revenind la domnul Geoană, când vezi o speranţă a reaşezării PSD-ului, care este manipulat de domnul Iliescu politic, de domnul Iorgovan constituţional - îl păcăleşte că sunt abateri constituţionale - de domnul Hrebenciuc, care promite că îi adună voturi, te uiţi şi te cruceşti că o astfel de dispută în vorbe este etichetată de ziarişti români ca fiind criză în condiţiile în care instituţiile sunt la locul lor, funcţionează. Deocamdată ţara are preşedinte, are guvern, are parlament. Să confunzi disputele cu crizele şi să îi faci pe cei de la Bruxelles să nu înţeleagă despre ce este vorba - o fi căzut guvernul, s-a dizolvat parlamentul, a fost schimbat preşedintele şi ei numai nu explicau, păi se ceartă. La care preşedintele Comisiei a răspuns: domnule, dispute sunt peste tot în Europa.
Emil Hurezeanu: Europenii sunt obişnuiţi de altfel cu crize de guvern, cu impasuri reale în mai multe ţări
Traian Băsescu: Deci cu căderi de guvern/.../ darămite cu dispute.
Emil Hurezeanu: Dar dumneavoastră nu aţi fost obişnuit până acuma cu o procedură de suspendare în parlament?
Traian Băsescu: Domnule Hurezeanu, cât timp se respectă Constituţia şi legea nimic nu trebuie condamnat. Grav este când începi să modifici legea după interesele tale. Eu am această experienţă. În mandatul 2000-2004 am fost primarul Capitalei. PSD-ul de acum, al lui Geoană, procedează ca PSD-ul lui Năstase patronat de Iliescu. Adică, atunci au modificat de şase ori în mandatul meu Legea administraţiei publice locale, ca să limiteze atribuţiile primarului general. Se pare că e o practică care place şi liberalilor. Interesant!
Emil Hurezeanu: Există riscul unei repolarizări în spectrul politic, în care din nou adversarii dumneavoastră, dar doar ai dumneavoastră nu şi ai liberalilor şi ai domnului Tăriceanu, sunt membrii PSD în jurul domnului Ion Iliescu. Culmea!
Traian Băsescu: Nu aş mai intra în astfel de detalii. Eu doar îmi manifest surprinderea că un om care părea a vrea să schimbe PSD-ul s-a aşezat de fapt în remorca unor vechi mentalităţi ale PSD reprezentate de cei trei, unul specialist în mineriade, altul specialist în aranjamente de adunat voturi prin parlament şi altul care poate să interpreteze Constituţia cum îţi trebuie, nu în litera şi spiritul ei.
Emil Hurezeanu: Ce le răspundeţi, domnule preşedinte, celor care cred că specialitatea dumneavoastră, pornind de la o natură neliniştită, unii spun chiar conflictuală, este stârnirea unor dezechilibre?
Traian Băsescu: Domnule Hurezeanu, trebuie să recunosc că vreau să dezechilibrez acea mixtură între politic, influenţa economicului în decizia politică, trusturi de presă subjugate interesului economic care numai adevăr nu reprezintă. Sigur că aş vrea. De aceea nici nu intru în negocieri cu nimeni şi nu îmi negociez nici libertatea, nici dreptul de a spune ceea ce văd. Deci nu am nimic de negociat şi recunosc că vreau să dezechilibrez tradiţia regimurilor Iliescu, aceea în care dânsul se făcea că nu vede, Hrebenciuc and company aveau toate aranjamentele cu putinţă în lumea economică, iar presa îi lăuda.
Emil Hurezeanu: Ei, nu a fost chiar aşa. S-au bucurat de o presă virulentă în 2003, în 2004. Şi era şi favorabilă dumneavoastră.
Traian Băsescu: Nu, nu, în ultimele luni...
Emil Hurezeanu: ...dacă vă amintiţi, inclusiv televiziunile private, comerciale.
Traian Băsescu: Să fim cinstiţi, au fost grupuri media sau structuri media care au avut o linie de principiu pe care au ţinut-o de la un capăt la altul al mandatului şi aduceţi-vă aminte cât de controlat era orice se întâmpla în presa aparţinând trusturilor de presă controlate de oameni de afaceri, cât de controlată era de contractele de publicitate ş.a.m.d., dar nu la Bruxelles discutăm lucrurile astea.
Emil Hurezeanu: Deci, veţi avea timp, nu ştiu, din fericire, din păcate, să răspundeţi la multe întrebări în lunile care urmează, acasă. Acum, la Bruxelles aţi avut câteva întâlniri, să zicem bilaterale...
Traian Băsescu: Ei, asta este important să discutăm.
Emil Hurezeanu: Discursul dumneavoastră de astăzi, de aproape 30 minute, a fost observat cu atenţie, aplaudat, a făcut o analiză spectrală, ca să zic aşa, a contribuţiei româneşti în UE, a problemelor româneşti, a aşteptărilor României. Aici s-a reţinut...
Traian Băsescu: /.../ şi a celor ce îşi asumă România ca membru al UE, nu numai ce aşteaptă, dar şi ce îşi asumă a face.
Emil Hurezeanu: Referinţele dumneavoastră la perspectivele europene legitime, a spus şi preşedintele Parlamentului, Pöttering în conferinţa de presă, ale poporului Republicii Moldova în legătură cu Europa, dar via România, au stârnit multă atenţia.
Traian Băsescu: Da. Acest subiect îl aveam pregătit a-l exprima în faţa Parlamentului, dar l-am discutat extrem de serios cu preşedintele Comisiei Europene, cu comisarul pentru justiţie şi afaceri interne, cu domnul Frattini. Şi ieri l-am analizat în analiza cu toţi ambasadorii României din statele UE, inclusiv cu ambasadorii noştri acreditaţi în cele 26 de state membre ale UE.
Problema Moldovei nu este o problemă care ne lasă indiferenţi şi, aşa cum spuneam şi în discurs, cum am spus şi demnitarilor despre care v-am vorbit mai înainte, cum am spus şi ambasadorilor noştri, avem /.../ să prezentăm statelor membre, să explicăm care este interesul Europei vizavi de Republica Moldova, care este interesul României vizavi de Republica Moldova şi să explicăm că acest colţ de Europă nu poate fi abandonat fără să i se dea o perspectivă de intrare în UE, pentru că aici avem un argument formidabil. În momentul de faţă sunt 800.000 de cereri de cetăţenie ale cetăţenilor Republicii Moldova depuse la Ambasada română de la Chişinău - sunt 500.000 de cereri, în fiecare cerere sunt două-trei-patru nume, foarte puţine sunt individuale. De aceea, evaluarea noastră este că sunt 800.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova care doresc cetăţenie română. Asta nu-i de joacă. Acest proces, continuând până la sfârşitul anului, putem evalua 1.200.000 - 1.300.000 de cereri de cetăţenie română. Or, aici UE nu poate să alse România singură în faţa acestui fenomen, trebuie să înţeleagă că România îşi va face datoria faţă de cetăţenii Republicii Moldova şi faţă de istoria ei, adică va găsi formule de acordare rapidă a cetăţeniei pentru aceşti oameni. În acelaşi timp, mi se pare că trebuie să le explicăm europenilor că Moldova trebuie să primească o perspectivă europeană exact pentru că ea, ca şi România, a fost tradiţional parte a Europei, iar a spune DA României şi a uita Republica Moldova undeva alături de Ucraina, să gândeşti cândva, când o fi cu Ucraina să ne gândim şi la Moldova, mi se pare inadmisibil şi Republica Moldova trebuie să aibă aceeaşi şansă pe care a avut-o România.
Emil Hurezeanu: Aţi vorbit şi în numele cetăţenilor români când e vorba de accesul forţei de muncă româneşti pe piaţa UE în termeni relativ severi, adică aţi criticat politica diferenţiată a unor ţări ale UE.
Traian Băsescu: Aşa este şi, dacă aţi observat în discurs, am semnalat un lucru foarte important. Dacă politicienii au reuşit să îndepărteze bariera Est-Vest în Europa, mental cetăţenii vechii Europe sau a acelei Europe care, prin voia celor mari, după al doilea război mondial nu a fost lovită de comunism, au reticenţe fată de cetăţenii est-europeni, au o oarecare respingere.
Emil Hurezeanu: Nu reprezentanţii lor din Parlamentul European, care s-au pronunţat în favoarea extinderii.
Traian Băsescu: Exact asta am spus în discurs, dacă reluăm discursul, şi am spus că este obligaţia noastră, a politicienilor, să îndepărtăm această barieră care vine din necunoaştere, pentru că popoarele est-europene..., un popor cum e poporul român are valori europene în mod egal cu orice alt popor al UE dintre, să spunem, popoarele vechi ale Uniunii şi am spus că avem valori egale de oferit şi că este responsabilitatea politicienilor să explice şi să netezească această asperitate de afinitate, dacă vreţi, pentru că popoarele est-europene au contribuţii extraordinare la consolidarea Uniunii, iar această discrepanţă, care nu mai este politică şi nu mai este cu frontiere între Est şi Vest, creează, de fapt, slăbiciune în coeziunea UE, exact această reticenţă a vest-europenilor faţă de est-europeni.
Emil Hurezeanu: Sigur, acum, de această dată comisarii sau oficialii europeni nu au mai practicat pedagogia cunoscută în cazul aspiranţilor, s-a vorbit însă - a spus-o şi preşedintele Parlamentului astăzi - de nevoia continuării reformelor, iar dumneavoastră aţi precizat, de asemenea, că nu veţi cădea în capacana relaxării, nu o să vă lase adversarii dumneavoastră politici de altfel să vă relaxaţi prea mult.
Traian Băsescu: Nici eu nu-i las pe ei relaxaţi, să ştiţi.
Emil Hurezeanu: Domnule preşedinte, aţi identificat astăzi şi ieri, în intervenţiile dumneavoastră publice de aici din Bruxelles, modelul de cooperare pe care l-a oferit Europa tuturor cetăţenilor ei şi guvernelor noilor ţări. Aţi vorbit apoi de solidarizarea în interiorul Uniunii Europene ca de o mare împlinire comună.
Traian Băsescu: Nu, de o necesitate, e o necesitate acolo.
Emil Hurezeanu: De o necesitate. Ei, când vorbiţi despre modelul de cooperare în Europa, de solidarizare - ca vocaţie a României în interiorul Uniunii Europene - nu constataţi că în interior asistăm la exact contrariul, adică la fragmentare, la escaladarea unor dezechilibre, la războiul intern, la războiul la baionetă chiar? Nu ne adaptăm şi în felul acesta, solidarizându-ne în interior?
Traian Băsescu: Deci chiar în discursul meu am vorbit de solidaritatea extraordinară a românilor şi a clasei politice cu obiectivul integrării în Uniunea Europeană. V-aş ruga să vă reamintiţi că am spus că toate partidele, indiferent de opţiune - slavă Domnului, avem şi partide etichetate a fi extremiste - au fost solidare cu obiectivul integrării în Uniunea Europeană, cum de altfel au fost solidare şi cu integrarea în NATO. Deci au fost obiective naţionale majore. Dar, dacă venim...
Emil Hurezeanu: Ce urmează acum nu e de bun augur.
Traian Băsescu: Dar, dacă venim să spunem „cum facem noi să ne solidarizăm cu corupţia?” Pentru că încă nu s-au rostit cuvintele magice acasă, nu ştim de ce suntem furioşi - şi aş prefera să discutăm acasă, nu aici.
Emil Hurezeanu: E nevoie, totuşi, de un climat relaxat atunci când e vorba de continuarea reformelor şi a unei comunicări normale, aţi vorbit şi dumneavoastră, ca în Europa, între România şi Moldova, de exemplu. Cetăţeanul asistă la o disfuncţie majoră în comunicarea publică între politicieni, între mass media şi politicieni.
Traian Băsescu: Revin. Eu nu am vorbit în discursul meu obligatoriu de comunicarea între politicieni, eu am vorbit de nevoia ca între politicieni şi popoare să se poată comunica, să se comunice obligatoriu, pentru că aceasta a fost a făcut posibilă, lipsa de comunicare, eşecul referendumului în Franţa, eşecul referendumului în Olanda şi, dacă ar fi continuat procesul, probabil că se mai înregistrau, erau predictibile alte două eşecuri.
Emil Hurezeanu: Şi noi am putea fi în situaţia unui eşec al integrării la un moment dat, din tot felul de motive.
Traian Băsescu: Asta este altceva. Este un eşec al unei politici pe termen lung, că integrarea este o poveste care va mai dura 20, 30 de ani. Deci vorbeam de nevoia ca politicienii să comunice cu propriile lor popoare. Din acest punct de vedere nu puteţi să-mi reproşaţi foarte mult, eu comunic cu românii; am o comunicare dificilă cu unii politicienii, dar mi se pare, având în vedere abordările atât de diferite, că e greu să comunici cu Geoană manevrat, cu altul care ba intervine pe la justiţie, ba minte când e vorba de informaţiile pe care le-ar fi primit, cu altul care are trusturi de presă şi crede că trebuie să-i spui "Să trăiţi, domnu'şef!" .
Emil Hurezeanu: Riscaţi testul comunicării la referendum?
Traian Băsescu: Cum să risc testul comunicării?
Emil Hurezeanu: Pentru că, la un moment dat, veţi putea fi confruntat, în situaţia terminării, epuizării procedurilor pe care le doresc unii acum în parlament, să fiţi confruntat cu al doilea vot al dumneavoastră după 2004.
Traian Băsescu: A, la asta vă referiţi? Domnule Hurezeanu, atâta timp cât se respectă procedurile constituţionale şi legale nu numai că îl risc, sunt obligat să-i dau curs. Deci este o procedură legală constituţională. Dacă se ajunge la adaptarea legilor nevoilor momentului, sigur, atunci suntem în altă situaţie. Dar, în orice caz, mi se pare corect ca, atunci când există temei constituţional, dacă există şi nu se abuzează, şi nu se falsifică Constituţia, interpretarea Constituţiei ca să poţi să ai dreptate, nu am nimic împotriva ducerii procedurii până la capăt.
Emil Hurezeanu: Domnule preşedinte, vă mulţumesc mult pentru această discuţie. Toate cele bune!
Traian Băsescu: Şi eu vă mulţumesc mult.Departamentul de Comunicare Publică
01 Februarie 2007 Înapoi
|
